Treceți la conținutul principal

primul poem din zilele cu poezi

                      maturizare


Astept o scrisoare
Manc o portocala in timp ce rasfoiesc internetul
Vad o filmare cu mine 
Eram copil , blond si grasut
Hiperactiv fara stare , grabit 
Obligat sa stau la masa fara nici o miscare
Picioarele mele imi stiau cea mai adanca chemare
Sa fug , sa sar , sa traiesc
Nu stiam ce inseamna sa fii mare
matur , cu obligati si comportament moral

Normal nu mi-a fost usor cat am fost copil
Nu eram prea agil , imi lipsea si concentrarea

Am fugit o bucata de timp ,
Surprins , nepregatit am tot incercat sa evit
Am inventat o mie de scuze
Mi-am imaginat o multime de scapari 
Rutina era egala cu crima pentru mine 
si totusi...

Pare tragic , nu stiam ca o sa-mi placa 
Fiecare zi care ma duce spre o viitoare etapa
Ca o emisiune cu diferite probe 
Progresiv tot mai grele , tot mai interesante
Care imi provoaca corpul si mintea 
Imi ridica spiritul si ma transforma 
In Om matur






Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Chapter X : Nature guidance

I don't own the music, but I love Neelix music, and I used it to create a rhythm to my thoughts. Love nature, animals, and people, if you can't, try to stay in nature ;-) ----------------------------------------------------------------------- I see You see They see Why nobody cares about me?         Just me, Nature of earth           3    ^  Attention to a tension  ^ Words Can be the keys To open the path, create a world For conscious growing And material glowing Attention flowing Can be about tension, growing For yourself, to keep on going Standing or wandering Doesn't matter Just don't forget that love keeps Together, space and matter  And words sometimes Lose in time, meaning Because of the universe  Vastity and infinity, how to know? From where to grab your knowledge? Where to fix your ledge  To find the words, or to make The logic...

Stiu

    Stiu Stiu ca nu sunt un copil De care sa te mandresti Departe de normal Greu sa zaresti Viziunea mea Dar daca nu e nimeni vinovat Si-n fapt ar trebuii doar sa-ti iubesti viata Iar daca mai ai loc, Si pe mine Desi nu e necesar. Mai invatat multe Mi-ai oferit tot ce ai avut As fi egoist sa mai cer Si totusi inca sunt incapabil Ipocrit cateodata Destule nu stiu Altfel de ce as mai traii? Astfel sunt motivat Si curios continuu, de fiecare zi. Doar nu consecvent Perseverent Cate odata lenes Alte dati in contemplatii, Pierdut latent Pe directie, observand directii Umpland lagune de intrebari Cu raspunsuri Care inca nu stiu, exact, Pentru ce conteaza? Stiu ca o sa vina un moment In care tot ce este si a fost Nu va mai conta, Si stiu ca astept acel moment De cand am inceput Sa stiu ca am inteles ceva. In simplitatea ei Viata inseamna intentia Care ofera viata, sanse noi Curaj si speranta Sa traiesti cu si din iubire Stiu ca ast...
in ultimi doi ani am cunoscut oameni care mi-au aratat ca poti sa ai incredere si destui care sa-mi zica sa nu o fac, dar eu sunt genul nepasator, atat de nepasator ca nu imi pasa ca imi ofer incredrea in directia gresita, doar daca o fac de mai multe ori, sunt si prost