Poate da

   Poate da,

La sfârșitul vieți poate realizezi ca toate opțiunile erau la fel
de corecte, toate alegerile creează o opera de arta, doar ca tu
alegi stilul,ritmul și orice alt detaliu. Cu cat te cunoști mai bine
și atenția ta este centrata în corpul în care ai fost "montat" ca
sa înveți sa-ți păstrezi energia curata și atenția ta, sa devi
conștient de ce funcționează în felul care o face, astfel încât
sa te poți înțelege cat mai ușor și sa te adaptezi la fiecare
moment cat mai simplu, sa poți sa ghidezi puterea care trece
prin tine pentru lumina, sa ajuți viata și sa creezi un tablou în
care toată lumea se simte bine, fără frici sau bariere ireale.

        Sa poți sa folosești puterea universului, ca sa ii ajuți și pe
ceilalți sa simtă profunzimea conexiuni cu creația, astfel sa fie
motivați sa se cunoască, sa-și afle interesele, nu sa se dea bătuți
înainte sa înceapă, letargici, poate și nemulțumiți pentru ca nu
au un interes real sa-și adapteze și sa-și dezvolte un mod de-a
gândi care sa-i ajute în viata lui,un mod de gândi cu viziunea
unui om din ceruri, dar problemele zilnice pentru a avea mintea
,,ocupație” și micile neajunsuri și distrageri care le întâlnește un
om în "natura lui.

     In alta ordine de idei eu cred ca viata iti da ce ceri, dar daca
doar primesti fara efort, o sa-i gasesti un alt defect vieti, sau
daca nu sti sigur, pentru ca nu iti pasa de detali, atunci cred ca
asa face si universul ^^

  Iar cu o minte sclipitoare orice iți dorești apare, și aici nu e
vorba de curățenie, poate de observație și selectare a ce iți trece
prin cap, astfel încât toate acțiunile tale sa fie pline cu curaj, nu
îngrădite de frica,

deoarece dacă tu ai o pasiune și o urmezi cu inima, universul o
sa-ți aducă tot ce ai nevoie acolo, nu ce crezi tu ca ai nevoie, ce
ai nevoie!

  Fii mai sincer cu ce iți pasa și cu ce nu, iar minciunile din
politețe, e frica sau subapreciere, ideea e ca încurca lumina și ii
face pe uni oameni mai confortabili cu minciunile lor.

        Asa ca puneți întrebări deschise pentru un răspuns, și
pentru evoluție. Blocajele sunt lipsa dorinței de a trăii
prezentul, de a găsi răspunsul, ca și cum ai juca teatru
gratis și ce câștigi? un confort temporar sau 3 de xxx , areti vieți
ce iți place și viata iți găsește un loc ...

   Nu doar amâni și dai vina pe lipsa puteri ci înveți sa te
descurci cu ce ai fără sa compari, iar dacă te descurci bine și
o faci pentru specie nu pentru confortul tău, natura te va
ajuta și iți va oferi cat de convins ești tu în ce faci în fiecare
moment, și va crea și provocări mai variate deoarece universul
vrea o ființa destul de puternica sa supraviețuiască, dar destul
de flexibila sa accepte și ca poate fi slaba oricând, asa ca o
mana de ajutor nu strica nimănui câteodată.

   Daca primești ceva, ca o mare putere, fără sa ști de ce? doar
riști sa distrugi viata

 Orice actiune castiga calitate daca o faci, nu doar crezi
sau incerci sa o faci, folosind acel "crezi" ca o scuza pentru
lipsa dorintei de a fi atent la fiecare moment cand faci ceva.
Iar orce credinta trebuie testata nu doar sa fie catalogata
cand nici macar nu iti pasa in profunzime, poate ca nu-ti
pasa sau nu ai rabdare, cum ar fi foasta sa jucam de la
inceput pe modul etern, ca sa nu ajungem sa vedem ca uni
oameni cred ca o descifrat viata, dar nu si pentru ei, doar
pentru ceilalti, sau credinta ca ai mai multa putere
de a intelege pe cineva decat o face el singur, astfel decizi
tu pentru el lasandu-l fara sansa de a deveni puternic si
increzator,iar  aceasta subapreciere doar arata ce limitele
de perspectiva pe care le traieste, distrugandui credinta
ca el poate alege singur....sau incetinindu-i evolutia

     Asa ca accepta, lasă viata sa fie pe drumul tău, iar tu sa ai
echilibru sa nu cazi, astfel încât sa fie cum vrei, contând
și cat de tare te simți plictisit de moment și vrei ceva
unexpected :-), sa dansezi împreuna cu viata,
mulat pe ce exista, iar gândul la moarte o sa fie o
simpla decolare spre cer, nu multa durere,vinovăție și suferința
ci doar opera ta de arta făcuta sub presiuni inconștiente și sub
gravitație karmica și gradul de înțelegere din jur.

  Exista fuga de moarte sau dorinta de viata :-)

  Critica si comparatia constructive le poti folosi ca instrumente
de evolutie, nu pentru demoralizare personala sau a altora,
oricui iar prinde bine mai mult ajutor dar cel putin sa fie mai
multa acceptare care vine prin intelegerea ca fiecare are treaba
lui, si cel mai bine se implica cand e pace nu conflict.

  Ce rost are sa nu încerci ca sa nu fi criticat? Mai bine sa încerci
decât doar sa bați din gura crezând ca tu ești mai bun doar
pentru ca cellalt își permite sa fie el însuși, și în acel moment
poate e mai îndoielnic și el, dar curajul înseamna sa accepți
ca oricând poți sa greșești, dar sa ști sigur ca ai făcut cat ai
putut tu, deoarece tu poți fi foarte diferit pentru ca poate e
nevoie și de viziuni noi, nu doar aceleași reproduse și poate
îmbunătățite, la urma urmei cam tot ce faci trebuie sa fie pentru
tine prima data, vrei o lume mai buna, pentru ca e greu sa
zâmbești când ceilalți nu prea, sau le vine sa plângă, și nu cred
ca e nevoie de sacrificiu, poate doar de mai multa curiozitate
autentica de viata celorlalți, astfel încât sa cunoști modul
de gândire și ce gânduri ii mai trec prin cap în ultima vreme.
Deoarece cu toată evoluție, am putea sa continuam nu sa ne
blocam în aceleași bariere perceptuale, orice lucru poate fi făcut
în multe moduri, astfel sa te păstrezi atent și sa iți mai dezvolți
și creativitatea, nu doar sa zici  : nu îmi place și atât.

  Nu ne mulțumim cu ce trăim, ne gândim sa ne schimbam
hainele, cu atitudinea ar fi poate mai mult de munca,
dar ar fi poate mai sigur și ai învață ca ai o putere pe care nu o
folosești, într-o lume în care toată lumea joaca teatru, dacă doar
schimbi costumul întărești personajul, nu viata din tine... :)   

   Sa fi autentic, uniq sau tu însuti are avantajul ca oameni care
te plac, măcar ști ca te accepta pe tine, nu doar o imagine fixa
care le-a plăcut cândva, iți arata iubirea prin acceptarea ca în
fiecare moment tu te poți răzgândi, și știu ca sa-ți pună încă o
bariera când e destul de greu sa fi sigur de ceva printre atâtea
informații nu ajuta, poate nu te ajuta nici ei, dar e important sa
faci ce simți și măcar sa nu iți taie ție micile aripi.

     Ce te face pe tine special e de obicei ceva ce faci fără sa simți
efortul, începi sa fi atent la cat mai multe detali din chestia
aia într-un timp cat mai scurt, și poate câteodată când te culci
încă vezi ce ai exersat toată ziua, sau ai doar viziuni pentru
următoarea zi ce ai putea face și cumva viata devine mai simpla,
dacă ceilalți nu ar crede ca știu ei ce e cel mai bine pentru tine,
dar de cele mai multe ori problemele celorlați cu pasiunea ta,
e doar universul care te verifica dacă chiar iubești sau doar te
grăbești sa realizezi ceva, ca nu mai poți sa accepți ca toți te
considera în multe feluri, dar la urma urmei multi nu sunt
curioși sa se cunoască pe ei sau pe alți, doar pe ceva vedete sau
campioni =))

  

   Fiecare are situația de viata din care învață tot ce are nevoie
pentru următorul pas, asa ca cu cat lași fiecare ființa sa știe
pentru ea cu atât o sa devina mai puternica, dacă tu ști pentru
ea,
creezi doar ceva ce știe reproduce în loc sa poate sa aibă
amprenta personala, oricum cum ne adaptam e luat tot din
ce am învățat din trecut, dar cândva trebuie sa ne adaptam și
cum credem noi după atâtea experiente. Pentru ca poate nu a
fost cel mai bine, dar ca victime nu o sa cream ce avem nevoie,
doar înseamna ca am refuzat sa ne mai ascultam viziunea care
e în noi, cum credem ca putem sa ajutam echilibru în jurul
nostru,
ca și prea mult bine ajuta doar la procrastinare.

 Sufocarea cu distrageri, într-un fel toată viata punem ceva intre
noi și obiectivele noastre, din confort sau neatenție, dar orice
device reproduce mintea, și când are o singura aplicație pornita
într-un moment irosește cea mai putina energie, își menține
puterea de procesare pentru aplicație care merge sa fie la
capacitate maxima, iar asta la atenție te lasă sa procesezi tot
momentul mai simplu, sa faci fiecare proces la momentul lui nu sa
devina mai multe procese simple care trebuie făcute deodată
astfel încât sa devina complicat. cu cat ești mai liniștit dar alert
și sigur pe ce vrei sa faci cu atât poți sa fi mai fluent în ce faci și
sa ști mai bine de ce o faci în felul care o faci.

 Minciuna e în viata celor care nu le pasa de sine, cum sa le pese
de alți? Altfel de ce ai avea în viata ceva ce nu vrei, dar ți-ar
plăcea sa nu mai minta ei?

 Daca ești atent la tine și faci ce vrei sa primești, asa o sa fie
și în schimb atenția care o dai universului va rezona și o sa fie
atent sa facă selecția pentru tine astfel încât sa te ducă tot mai
aproape de oameni care realizează ca nu exista minciuni mici sau
mari, exista povesti adevărate și povesti făcute din frica sau lene
de explicați, dar confortul nu o sa te ajute sa te dezvolți,
va salva lumea imaginara din capul  nostru și va amâna
deschiderea lumi către o lume în care nu se mai joaca teatru
de frica, ci doar de bucurie, recunoștința, și ce viata ar fi aia în
care ceilalți te-ar ajuta sa te deschizi sa te bucuri cu ei dacă ei
au mai multa înțelegere.

Daca te plângi ca trebuie sa faci ceva, fa ceva ca pentru moment
doar plângi sau ai nevoie de incurajări. Plânsul ar trebuii folosit
pentru durere , nu pentru ca amâni, fii sincer și fate înțeles
cat mai ușor , nu cred ca vrei sa fi complicat, poate doar complex.

   Asa ca poate atenția la detalile din fiecare moment care aleator
sau ghidata  după un "drum dumnezeiesc" simplifica numărul
de opțiuni la mai puține răspunsuri precum : da, nu, poate,
dzeu știe, etc.,

   ȘI chestile tale care pe tine te fac sa te simți în viata, bucuros
te ajuta sa nu creezi în minte conflicte și întâlniri de urgenta
pentru ca viata nu e cum vrei tu, dar nici nu încerci...

  Capul tau, pastreaza intr-un fel lumea ta, si daca e ocupat in
continuu numa cu probleme si solutii, cand o sa treaca la a fi
ocupat cu observarea bucuriilor si minunilor vietii? Cum îl
obișnuiești asa îl ai, pana acum poate l-au antrenat alți, dar
poate nu mai vrei doar sa rezolvi probleme toată viata, cauți
doar liniștea și spațiul sa te poți bucura.

     De ce sa tot aduni probleme și soluții? De multe ori nici nu o
sa le poți folosi pentru ca universul vrea sa fi Acum cu el etern,
imaginație fără margini puse de frici sau credințe netestate,
concepte care ești prea confortabil sa le depășești, dar eu cred
ca ironia sorti e chiar dacă ție nu-ți pasa de viata din tine care
trebuie trăita pas cu pas, sa fi LIVE astfel universul sa se
poate conecta la "deviceul" tău fără ca primul tău gând sa fie
frica de ceva, sa fie speranța, curaj, acceptare de a trai o
aventura după cum trebuie sa fie,

    fără îndoiala și rușine, doar cu încredere ca în fiecare moment
ești cat de atent poți la ce contează pentru tine astfel te adaptezi
și te decizi în fiecare moment la următorul pas, nu doar ramai
blocat în tipare setate, iar universul te va asculta și te va ajuta
( în limita bunului simt atât timp cat nu o faci egoist)
sa supraviețuiești, sa fi prezent.

Lumina va creste prin înțelegere cat mai mare, iar pentru asta e
nevoie ca fiecare sa își facă partea de puzzle, făcuta special
pentru el, iar el trece prin acea bucata de puzzle cum simte,
astfel inima lui rezonând cu universul și ajutând mecanismul
complet, universul răsplătește pe oricine care își permite sa se
gândească la noi peste eu, pentru ca e ca și cum am transmite ca
suntem dornici sa fim cat putem de mult chiar dacă câteodată
suntem confuzi și cu mai putina dorința de a vedea opțiunile nu
barierele, fiecare pas corect eu cred ca e răsplătit și cu
recompensa dar și cu mai multe provocări, dar nimic din ce nu
poți trece tu, pentru ca totul e făcut pentru ca tu sa devi maximul
în viata care o ai dacă mergi drept. :-D

  Nu e ca nu poți crede în tine, dar încă nu ști de ce e mai bine
asa si poate nu ai stiut niciodata ce inseamna o familie care sa te
motiveze, dar dacă în fiecare moment ești sincer, lucrurile se
simplifica, și nu creezi mai mult fals într-o lume în care adevărul
pare mai complicat, important e la sfârșit tu sa fi mulțumit și
impresionat, ca sa poți zice poveștile faine la nepoți si sa te
plimbi intr-o lume in care toti se bucura de aventura, nu fug de
iad...